Afaceri Online Logo  

Lucru pe Internet - Afaceri Online - Profit din Site-uri Web

 
  INTERNET PENTRU AFACERI | PROIECTARE SITE WEB | PROMOVARE SITE WEB | RESURSE EXTERNE  
PROIECTARE & WEBDESIGN
Creare si actualizare site
Continut, structura, aspect grafic
Tehnologii utilizate in proiectare
Estetica fotografica in web design
Optimizare grafica pentru web

DOCUMENTATIE - HTML
Ce este HTML
Fundamente
Fonturi
Blocuri de text
Imagini
Legaturi
Liste
Tabele
Ferestre cadru in HTML
Formulare
Sinteza taguri


DOCUMENTATIE - CSS
Ce sunt stilurile
Stiluri dedicate
Clase de stiluri
Stiluri identificate
Stiluri inline
Stiluri definite in fisiere externe
Pseudo clase de stiluri

DOCUMENTATIE - JAVASCRIPT
Ce este, cum se insereaza
Evenimente si functii
Ierarhii JavaScript
Ferestre cadru in JavaScript
Crearea ferestrelor in JavaScript
JavaScript si bara de stare
Obiecte predefinite
Validare date in formulare HTML
Obiectul Image
Exemple JavaScript

OFERTA CARTI ELECTRONICE
HTML + CSS + XML - profesional
Java + JavaScript - profesional












 
PROIECTARE SITE WEB > PROIECTARE & WEBDESIGN - Estetica fotografica in web design


Notiuni de Estetica Fotografica pentru Proiectare si Design Web


Vom incerca in cele ce urmeaza
sa prezentam cateva concepte de estetica fotografica vazuta si prin prisma importantei acesteia in procesul de creare a unui site web...

Dupa cum stim, impactul vizual al unei fotografii bine realizate poate amplifica coeficientul de imagine al unei pagini web sau chiar poate face diferenta intre interesant si indiferent. In aceasta ordine de idei, vom vorbi despre estetica si nu numai, tinand cont de importanta ei in obtinerea de imagini de impact ce pot fi folosite pentru a da o nota mai puternica de calitate, estetic si profesionalism site-ului web pe care il construim.

Transformari

De pe la inceputul secolului trecut (1900), cand aparatul foto era un instrument care se lasa mostenire din tata in fiu, pana in momentul prezent, cand asistam la o revolutie in fotografie (in special datorita fotografiei digitale), mijloacele de fixare a imaginii statice au suferit o metamorfoza completa. Printre schimbarile survenite de-a lungul anilor, se pot numara aparitia aparatelor foto mono-obiectiv cu oglinda basculanta, aparitia de asemenea a masurarii expunerii prin obiectiv, a formatelor mici de film, a obiectivelor ultrasuperangulare, zoom-urilor, teleobiectivelor, a aparatelor cu autofocalizare, masurare automata si calculare a expunerii optime, a camerelor foto digitale, samd. In aceasta revolutie fotografica la care asistam si in prezent, elementul cel mai putin dinamic ramane totusi fotograful. Presupunand ca acesta cunoaste deja detaliile tehnice prin care poate realiza o fotografie, indiferent de mijloacele prin care o face, vom pune in discutie mai departe doar cateva elemente de baza care tin de partea artistica a realizarii acesteia, si care este posibil sa aiba ca finalitate educarea acestuia in scopul obtinerii unor imagini de impact pentru un web design de calitate.


Armonia de cadru

Se refera la organizarea componentelor in cadrul fotografiei si are ca scop punerea in evidenta a subiectului intr-un cadru echilibrat. Cadrul imaginii este caracterizat in principal de raportul dintre lungimea celor doua laturi. Cadrul de forma dreptunghiulara - cel mai folosit, are in cele mai multe cazuri raportul laturilor de 2/3 sau 3/4. In fotografie, ca si in pictura sau desen, se poate vorbi de asa numitele puncte forte ale cadrului. Acestea se pot obtine prin impartirea laturilor cadrului in cate trei parti egale si unirea acestora, in acest fel obtinandu-se asa numitele linii forte. La intersectia dintre liniile forte, se vor gasi punctele forte ale cadrului, puncte (linii) in jurul carora s-a dovedit ca este de preferat d.p.d.v. estetic sa asezam subiectul fotografiei. La polul opus liniilor forte se gasesc liniile mediane - linii "slabe", obtinute prin unirea mijloacelor laturilor cadrului, iar la intersectia acestora se afla punctul median, punct slab, de evitat in alcatuirea compozitiei fotografice. Dispunerea acestor linii a fost imprumutata din pictura sau desen, tot de acolo fiind imprumutata si notiunea de taietura sau diviziune de aur care consta in impartirea laturilor in opt parti egale si unirea punctelor echivalente celei de-a treia si de-a cincea diviziuni. Diagonalele cadrului pot fi de asemenea folosite in compozitie pentru a crea imagini de efect; astfel, diagonala "stanga jos - dreapta sus" se numeste diagonala ascendenta sau forte, pe care pot fi plasate subiecte dinamice sau care urca, iar cealalta se numeste diagonala descendenta. Compozitia in "S" care poate fi potrivita in cazul unui peisaj, va cuprinde cursul unei ape sau o serpentina. Alte tipuri de compozitie precum cele in cerc, piramida, triunghi, etc vor conduce spre o varietate de imagini originale, de mare efect.


Perspectiva imaginii

Din experienta se stie ca un obiect indepartat va aparea mai mic decat un altul de aceeasi dimensiune dar aflat mai departe. Aceasta aparenta se numeste perspectiva. Perspectiva geometrica creaza in viziunea noastra - ca si in aceea a obiectivului fotografic - urmatoarele deformari:

  • Obiectele de aceeasi marime apar cu atat mai mici cu cat sunt mai departate (efect folosit pentru a da impresia de adancime).

  • Liniile paralele aflate in prelungirea directiei in care privim par sa se intalneasca, devenind convergente intr-un asa numit "punct de fuga". Acelasi efect apare in cazul cladirilor inalte, fotografiate de jos in sus.

  • Perspectiva normala este data de obiectivele cu distanta focala medie (apropiata de cea a diagonalei suportului fotosensibil). Obiectivele cu distanta focala scurta vor accentua perspectiva, iar cele cu distanta focala lunga o vor diminua.

  • Perspectiva aeriana (a departarii) este redata prin estomparea treptata a culorii si a detaliilor.

Perspectiva se poate folosi pentru a crea efecte interesante, in special prin accentuarea acesteia, iar in cazul in care este nedorita, poate fi ajustata foarte simplu cu ajutorul programelor de calculator pentru prelucrarea imaginilor digitale.

Planuri suprapuse

In principiu, imaginile sunt formate in adancime pe trei planuri: prim plan, planul de mijloc (secund) si fundalul. Uneori prim planul cuprinde si subiectul fotografic, pe care se pune si accentul. Departarea si marimea se pot pune in evidenta numai prin comparatie cu un element aflat in prim plan, care ar fi bine sa fie prezent. In afara de functia de element de comparatie, prim planul poate de asemenea mari interesul fata de imagine, poate face ca proportia elementelor sa fie mai usor de remarcat si poate concentra atentia spre planul de mijloc, unde se gaseste de obicei subiectul. Fundalul sau planul de fond nu trebuie nici el neglijat deoarece pe acesta se proiecteaza subiectul, asadar trebuie armonizat cu acesta. Este de preferat un fundal cat mai simplu, cu putine elemente, care sa nu induca senzatia de aglomeratie sau de neliniste. Deschiderea de diafragma poate fi elementul prin care se va controla senzatia de adancime, incercand sa obtinem prin aceasta un fundal usor estompat care sa contrasteze cu claritatea subiectului. Un timp de expunere mai lung poate fi potrivit pentru un fundal in miscare - va da "viata" imaginii prin redarea miscarii. Impresia de relief este rezultatul alternantei dintre lumini si umbre. In aer liber, lumina care da senzatia de relief prin umbrele create este cea de dimineata sau cea de seara. Lumina de dupa amiaza da o imagine mai sculpturala, cu umbre mai exacte, pe cand cea de dimineata creaza umbre ceva mai lungi si mai estompate. Este de evitat lumina amiezei, care da umbre scurte si puternice si care este totalmente nepotrivita pentru portrete.

Punctul de statie

Un alt element important de care trebuie sa tinem cont este punctul de statie. Punctul de statie axial duce la o vedere frontala a subiectului. Fotografia rezultanta este statica, lipsita de profunzime sau foarte putin reliefata. Punctul de statie pe verticala influenteaza foarte mult perspectiva. Punctul de statie lateral reda volumul si perspectiva, imaginea capatind forma si adancime. Prin apropierea sau departarea de subiect se pot elimina sau se include din cadru elementele compozitiei. Distanta focala este o alta variabila ce trebuie luata in calcul la incadrare.

Spectrul luminii naturale

Un fascicul de lumina ce trece printr-o prisma optica se descompune intr-un fascicul denumit spectru colorat in cele 7 culori ale curcubeului: violet-indigo-albastru-verde-galben-oranj-rosu. Acestea au lungimea de unda cuprinsa intre 400 si 700 nm. Galben, albastru si rosu se numesc culori primare deoarece nu pot fi obtinute prin amestecul altor culori. Celelalte culori se numesc culori binare deoarece se pot obtine din amestecul a doua culori primare. Culorile complementare sunt culorile care amestecate in proportii egale dau lumina alba. Ele sunt opuse pe cercul culorilor.

Despre contrast

Exista mai multe tipuri de contrast precum contrast inchis-deschis, contrast cald-rece, etc. Galben-rosu-albastru reprezinta cel mai puternic contrast al culorilor in sine. Cu cat culorile sunt mai departate de culorile fundamentale pe cercul culorilor, contrastul scade. Albul si negrul sunt reprezentarea cea mai puternica a contrastului deschis-inchis. Culorile galben portocaliu, portocaliu, rosu, rosu violet, rosu portocaliu, sunt numite culori calde. Celelalte culori - galben verzui, verde, albastru verzui, albastru, albastru violet, violet, sunt considerate culori reci. Alaturate intr-un mod armonios, ele pot da efecte interesante prin combinatia de senzatii cald-rece pe care o inspira. Alte exemple de contrast:

  • galben-violet: contrast puternic deschis-inchis;

  • rosu portocaliu - albastru verzui: maxim de contrast rece-cald;

  • rosu-verde: egal de deschise si intensitate luminoasa egala.

Scara de stralucire a culorilor: galben-9; portocaliu-8; rosu-6; verde-6, albastru-4; violet-3.
Valorile perechilor complementare: galben-violet 3-1; portocaliu-albastru 2-1; rosu-verde 1-1.

Asadar, de exemplu, din punct de vedere cantitativ, galbenul trebuie sa ocupe o suprafata de trei ori mai mica pentru a fi echilibrat de culoarea complementara - violet.

Nuante de culori (nuanta de culoare)

Nuanta este proprietatea care diferentiaza o culoare de alta. In spectul vizibil, variatii mici ale lungimii de unda provoaca variatii sensibile ale senzatiei de culoare, insa extremele spectrului sunt percepute ca o nuanta uniforma. Stralucirea unei culori este proportionala cu gradul ei de luminozitate. Galbenul este mai stralucitor decit rosul de exemplu. Saturatia sau puritatea este definita prin raportul cantitativ dintre culoarea spectrala si culoarea alba. Cind culoarea nu este amestecata cu lumina alba atunci este pura sau saturata.

Temperatura culorii (temperatura de culoare)

Incalzind treptat un corp negru absolut, el va radia lumina in functie de temperatura la care se gaseste, de la rosu-inchis pina la alb. Relatia dintre temperatura si lumina radiata defineste "temperatura de culoare" si se exprima in grade Kelvin. Lumina zilei are aproximativ 5500 - 5800°K, in zilele cu ceata avem intre 7700-8500°K iar lumina reflectata de cerul albastru senin are o temperatura de culoare cuprinsa intre 11000 si 27000°K. Aceasta are importanta pentru evitarea obtinerii de dominante de culoare nedorite in diferite momente ale zilei sau dimpotriva, obtinerea lor pentru o imagine de un mai mare impact. In cazul camerelor foto digitale, temperatura de culoare serveste si la stabilirea balansului de alb.

Insemnatatea culorilor

Culoarea alba ofera o senzatie de puritate, de calm , dar si de monotonie. Negrul are tente apasatoare, funebre. Nuantele de gri pot crea imagini interesante prin alternarea lor in diferite densitati, ele oferind o senzatie de melancolie, fiind tonuri reci. Tonurile verzi sunt mai neutre, odihnitoare si reci in acelasi timp. Nuantele de galben sunt cele mai calde si mai deschise in acelasi timp. Tonurile de portocaliu sunt stimulante, violetul este usor iritant iar albastrul - linistitor.

Elemente de compozitie

Din punct de vedere vizual, o imagine este compusa din suprafete de diverse culori si luminozitati, suprafete ce sunt delimitate de linii. Gasirea unei modalitati de imbinare armonioasa a suprafetelor si a liniilor va duce in final la realizarea unei imagini de calitate. Prezenta liniilor lungi si orizontale da senzatia de monotonie. Liniile verticale dau senzatia de maretie, maestuos, stabilitate, severitate. Liniile inclinate ofera senzatia de dinamism. Din categoria liniilor inclinate fac parte si diagonalele cadrului a caror influenta este mai mare cand cadrul este orientat pe inalt decat atunci cand e pe lat. Cand fotografia foloseste ca linie compozitionala diagonala forte (stanga jos - dreapta sus) senzatia creata este de efort, de urcus, pe cand atunci cand se foloseste diagonala slaba, senzatia creata este de coborare, de asezare. Liniile curbe confera eleganta imaginii. Cele curbate in sus dau impresia de veselie iar succesiunea lor poate crea impresia de rapiditate; cele curbate in jos - creaza impresia de resemnare, tristete. Alternarea liniilor curbe poate sugera agitatie, instabilitate, iar repetarea acestora la intervale regulate poate crea senzatia de ritm. Liniile frante dau impresia de nervozitate, haos si au nevoie de un element care sa le echilibreze.

In loc de concluzie...

Cineva spunea ca o fotografie poate fi considerata ca fiind buna atunci cand nu este indiferenta. O fotografie care nu este indiferenta are "putere de impact", fenomen ce forteaza privitorul sa observe constient fotografia. Puterea de impact se poate obtine prin procedee grafice, subiecte speciale, subiecte obisnuite prezentate intr-o maniera speciala si nu in ultimul rand prin prelucrarea digitala a imaginilor, realizata ulterior. Imaginea trebuie sa aiba un mesaj, mai exact sa reusasca sa transmita ceva. Acest "ceva" reprezinta continutul imaginii si trebuie prezentat intr-o forma inteligenta, simpla si clara pentru a putea fi inteles si asimilat. Continutul imaginii, alaturi de mesajul artistic, sunt transmise privitorului prin intermediul subiectului care devine vectorul ce transporta ideea (care a stat la baza crearii imaginii) de la fotograf catre privitor. In principiu, subiectul fotografiei poate deveni orice ii trezeste fotografului un real interes. Cu cat reactia emotionala a fotografului este mai mare fata de subiectul ales, cu atat sansele de a reusi sa transmita o parte din aceasta dincolo de imaginea finala sunt mai mari.


 



Afaceri Online - Meniu Selectiv De Navigare Rapida


  Copyright 2003 - 2005 Afaceri-Online.net - Toate Drepturile Rezervate