Creare
si actualizare site
Continut, structura, aspect grafic
Tehnologii utilizate in proiectare
Estetica fotografica in web design
Optimizare grafica pentru web
Ce este HTML
Fundamente
Fonturi
Blocuri de text
Imagini
Legaturi
Liste
Tabele
Ferestre cadru in HTML
Formulare
Sinteza taguri
Ce sunt stilurile
Stiluri dedicate
Clase de stiluri
Stiluri identificate
Stiluri inline
Stiluri definite in fisiere externe
Pseudo clase de stiluri
| DOCUMENTATIE - JAVASCRIPT |
Ce este, cum se insereaza
Evenimente si functii
Ierarhii JavaScript
Ferestre cadru in JavaScript
Crearea ferestrelor in JavaScript
JavaScript si bara de stare
Obiecte predefinite
Validare date in formulare HTML
Obiectul Image
Exemple JavaScript
HTML + CSS + XML - profesional
Java + JavaScript - profesional
|
|
| PROIECTARE SITE WEB > DOCUMENTATIE - HTML - Ce este HTML
|
Proiectare Site si Web Design - Standardul HTML
Ce este HTML
Origini
Unul din primele elemente, fundamentale de altfel, ale WWW (World
Wide Web) este HTML (HyperText Markup Language), standard ce descrie formatul
primar in care documentele sint distribuite si vazute pe Web. Multe
din trasaturile lui, cum ar fi independenta fata de platforma, structurarea
formatarii si legaturile hipertext, fac din el un foarte bun format
pentru documentele Internet si Web. Primele specificatii de baza ale
Web-ului au fost HTML, HTTP si URL.
Menire si semnificatii
HTML a fost dezvoltat initial de Tim Berners-Lee la CERN in 1989.
HTML este un limbaj bazat pe SGML (Standard Generalized Markup Language),
o asa-numita aplicatie a acestuia. SGML este un standard international
(ISO-8879) aprobat īn 1986. HTML a fost initial vazut ca o posibilitate
pentru fizicienii care utilizeaza computere diferite sa schimbe intre
ei informatie prin mijlocirea Internetului. Erau prin urmare necesare
cateva conditii esentiale: independenta de platforma, posibilitati
hipertext si structurarea documentelor. Independenta de platforma
semnifica faptul ca un document poate fi afisat in mod asemanator
(sau aproape identic) de computere diferite (deci cu font, grafica si culori
aidoma),
lucru vital pentru o audienta numeroasa si extrem de variata. Hipertext
se traduce prin faptul ca orice cuvint, fraza, imagine sau element al documentului vazut
de un utilizator (client) poate face referinta la un alt document
sau chiar la paragrafe din interiorul aceluiasi document, ceea ce
usureaza mult navigarea intre partile componente ale unui document sau intre multiple
documente. Structurarea riguroasa a documentelor permite convertirea
acestora dintr-un format in altul precum si interogarea unor baze
de date ingloband aceste documente.
Inceputurile
Nascut īn urma cu aproximativ 30 de ani, intr-o tentativa de a rezolva
unele probleme ivite la transportul documentelor intre diferite computere,
limbajul hipertext a evoluat incet. In primii ani de evolutie HTML
a demarat lent in principal pentru ca ii lipseau posibilitatile de
a reda publicatii electronice profesionale; limbajul permitea oarece
control asupra fonturilor dar nu permitea inserarea graficii. In 1993,
NCSA a imbogatit limbajul pentru a permite inserarea graficii si a
construit primul navigator grafic: Mosaic. Au urmat apoi contributii
ad hoc ale diverselor firme care au adus tot felul de adaugiri limbajului
HTML astfel incat, in 1994, limbajul parea scapat de sub control. Urmarea
a fost ca la prima conferinta WWW de la Geneva (Elvetia) s-a constituit
un grup de specialisti (HTML Working Group) a carui prima misiune
a fost formalizarea HTML, lucru care s-a concretizat in HTML 2.0.
Importanta actiunii acestui grup consta in faptul ca, odata standardizat,
limbajul a putut fi apoi extins intr-un mod mai controlat la alte
nivele.
Standardizarea
Standardul oficial HTML este dat de World Wide Web Consortium (W3C),
care este afiliat la Internet Engineering Task Force (IETF). W3C a
enuntat cateva versiuni ale specificatiei HTML, printre care si HTML
2.0, HTML 3.0, HTML 3.2, HTML 4.0 si, cel mai recent, HTML 4.01. In
acelasi timp, autorii de browsere cum ar fi Netscape si Microsoft,
au dezvoltat adesea propriile "extensii" HTML in afara procesului
standard si le-au incorporat in browserele lor. In unele cazuri (cum
ar fi tagul Netscape), aceste extensii au devenit standarde de facto
adoptate de autorii de browsere. Cīnd navigatorul incarca un document
HTML, el "citeste" documentul īn cautarea tag-urilor HTML,
formateaza textul si imaginea si le afiseaza pe ecran. Este motivul
pentru care acelasi document HTML apare usor diferit cīnd este privit
utilizand navigatoare diferite. Stadiile prin care trece un standard elaborat
de W3C sīnt:
-
Orice standard isi incepe aventura ca W3C Note.
-
De aici este preluat de catre un grup particular
de lucru (Working Group) si este discutat pana cand se ajunge la
un
consens.
-
In acest moment este publicat ca propunere (Working
Draft) si in acest stadiu oricine poate face comentarii.
-
In momentul īn care se obtine o sustinere si
un consens suficient de larg, directorul W3C decide daca specificatia
este gata sa devina propunere oficiala de recomandare (Proposed Recommendation).
-
Urmeaza o perioada de 6 saptamīni īn care toti
membrii W3C au sansa sa voteze aceasta propunere de recomandare;
votul nu este obligatoriu, putandu-se vota īn 4 moduri diferite:
-
da;
-
da, sub rezerva unor imbunatatiri;
-
nu, pana cīnd anumite sarcini nu sunt indeplinite;
-
nu, specificatia trebuie abandonata.
-
Charta W3C stipuleaza necesitatea obtinerii consensului
complet, astfel ca fiecare vot trebuie sa fie un da fara rezerve.
-
Daca toti pasii anteriori au fost indepliniti,
specificatia trebuie aprobata in final de Director si se publica
sub forma unui standard (W3C Recommendation).
De ce HTML
Dar de ce a
fost preferat HTML pentru publicaţii pe Web, cīnd pentru realizarea
publicaţiilor electronice există multe alte
tehnologii?
Primul motiv este simplitatea. Al doilea este ca
permite formatarea textului ASCII cu tag-uri īn format ASCII. Rezultă
de aici o compresie buna,
suport pentru legaturi hipertext
si usurinta
in a scrie navigatoare pentru vizualizarea documentelor.
Varianta 2.0
HTML 2.0, elaborat in Iunie 1994, este standardul pe care ar trebui
sa-l suporte toate browserele curente - inclusiv cele in mod text.
HTML 2.0 reflecta conceptia originala a HTML ca un limbaj de marcare
independent de obiectele existente, focalizandu-se pe asezarea lor
in pagina, in loc de a specfica exact cum ar trebui sa arate acestea.
Daca doriti sa fiti siguri ca toti vizitatorii vor vedea paginile
asa cum trebuie, folositi tagurile HTML 2.0.
Varianta 3.0
Specificatia HTML 3.0, enuntata in 1995, a incercat sa dezvolte HTML
2.0 prin adaugarea unor facilitati precum tabelele si un mai mare
control asupra textului din jurul imaginilor. Desi unele din noutatile
HTML 3.0 erau deja folosite de autorii de browsere, multe nu erau
inca oficializate. In unele cazuri, taguri asemanatoare implementate
de autorii de browsere au devenit mai raspandite decat tagurile "oficiale".
Specificatia HTML 3.0 a expirat repede, deci nu mai este un standard
oficial in prezent.
Varianta 3.2
In Mai 1996, W3C a scos pe piata specificatia HTML 3.2 , care era
proiectata sa reflecte si sa standardizeze practicile acceptate la
scara larga. Deci HTML 3.2 include tagurile HTML 3.0 care erau adoptate
de autorii de browsere precum Netscape si Microsoft plus noi extensii
HTML.
Revolutia HTML 4.0, HTML 4.01
In acest moment, HTML 4.0 este larg utilizat si au fost deja publicate
specificatiile HTML 4.01. Limbajul HTML da proiectantilor de pagini
web posibilitatea:
-
sa publice documente cu headere, texte, tabele,
liste, fotografii, etc...
-
sa regaseasca on-line informatii prin intermediul
hiperlink-urilor accesate printr-un simplu click de mouse
-
sa proiecteze formulare pentru realizarea tranzactiilor
cu servere aflate la distanta, pentru cautari de informatie sau
pentru activitati specifice comertului
-
sa includa foi de calcul tabelar, clipuri video,
sunete si alte aplicatii direct īn documente.
Elementul esential diferit adus de versiunea 4.0
si mai ales 4.01 fata de versiunea 3.2 este posibilitatea separarii
structurii unui document de prezentarea lui prin introducerea „stilurilor
de documente“ (style sheet). Utilizīnd limbajul HTML pentru
structurarea unui document si style sheet-urile pentru a stiliza prezentarea
acestuia, proiectantii pot obtine mult mai usor independenta de periferic/ computer/ platforma
hard-soft, lucru care a facut HTML-ul atīt de popular. Un document cu o structura
complexa poate fi prezentat in diferite moduri pe medii diferite,
permitand documentului insusi sa se adapteze mai usor noilor tehnologii
(cum ar fi, de exemplu, browserele capabile sa vorbeasca, cititoarele
braille, etc...).
In plus, separarea continutului de partea de prezentare permite modificarea
infatisarii
chiar a unui intreg site doar prin modificarea unui style-sheet
(a unui document care descrie stilul). Experienta a demonstrat ca o
astfel de abordare poate reduce dramatic costurile de deservire a unui spectru
larg de platforme si probleme, facilitīnd si o intretinere
ulterioara si modificari
mult mai usoare.
|
|
|